Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. irréalisable)
1. de nerealizat: nerealizabil.
Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. castellum, it. castello)
1. construcţie fortificată, medievală, cu turnuri, înconjurată cu ziduri mari şi şanţuri, servind ca reşedinţă seniorilor feudali.
2. ~e în Spania = visuri irealizabile, planuri fantastice; himere; ~ de apă = rezervor, construcţie înaltă, destinată acumulării apei potabile sau industriale şi distribuirii ei.
3. fiecare dintre construcţiile metalice sau de lemn deasupra punţii superioare a unei nave.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. donquichottesque)
1. referitor la personajul Don Quijote, de Miguel de Cervantes.
2. caracterizat prin donchihotism; irealizabil, de Don Quijote.
3. (var.) donquijotesc, donchijotesc, donchișotesc.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. donquichottisme)
1. purtare extravagantă a unui om care urmăreşte scopuri irealizabile, pentru care desfăşoară un eroism steril, în luptă cu obstacole imaginare.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. chimère, lat. chimaera, gr. khimaira)
1. (mit.) monstru cu corp jumătate de leu și jumătate de capră, cu aripi și cap de pasăre de pradă și cu coadă de balaur.
2. motiv decorativ reprezentând un asemenea monstru.
3. (biol.) organism rezultat prin amestecarea celulelor a doi sau mai mulți zigoți distincți.
4. ramură a unei plante care prezintă doi indivizi de constituții diferite.
5. închipuire, fantezie irealizabilă; iluzie.
6. pește holocefal cu corpul alungit și turtit lateral, lipsit de solzi, cu gura ventrală, cu dinți puțini, în formă de plăci, din afundul oceanelor.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. chimérique)
1. lipsit de orice temei bazat pe himere; închipuit, irealizabil.
2. (şi adv.) fantastic.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. illusoire, lat. illusorius)
1. inexistent; nereal; amăgitor; irealizabil; iluziv, iluzoric.