Parte de vorbire: s.n.
Origine: (după fr. espionnage, it. spionaggio)
1. faptul de a spiona, spionare; îndeletnicirea spionului; iscodire, pândă, urmărire.
2. activitate întreprinsă pentru a obţine pe ascuns secrete militare, politice etc. în beneficiul unei puteri străine.
3. ~ industrial = acțiunea de a colecta clandestin informații despre secretele comerciale ale unui concurent.
4. contra~ = serviciu responsabil pentru controlul agenților de informații și demascarea celor străini.
5. serviciu de ~ = organizație responsabilă cu colectarea secretelor puterilor străine sau inamice.