Dictionar

historia

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. historier)

1. a orna cu desene sau picturi (legende, scene istorice).
 

albanologie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (Albania + -logie, cf. fr. albanologie)

1. disciplină care studiază cultura și istoria Albaniei, precum și limba albaneză; albanistică.
 

antiamericanism

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. antiaméricanisme)

1. poziție ostilă față de politica, societatea, istoria, cultura sau oamenii din America de Nord; atitudine antiamericană.
 

antropogenie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. anthropogénie)

1. știință antropologică care studiază originile, evoluția și istoria omenirii; antropogeneză.
 

arabist, -ă

Parte de vorbire:  s.m.f.  
Etimologie: (germ. Arabist, it. arabista)

1. specialist în arabistică.
2. specialist în limba, literatura, civilizația și istoria arabă.
 

arhivologie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (arhivă + -logie)

1. ramură a arhivisticii care studiază istoria arhivelor și a fondurilor arhivistice.
 

balcanistică

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (germ. Balkanistik)

1. știință complexă care studiază limbile, literatura și istoria popoarelor balcanice; balcanologie.