Rezultate secundare (Istoriei.):
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. actualisme)
1. principiu de cercetare şi interpretare a istoriei Pământului pe baza comparării fenomenelor geologice din trecut cu cele actuale.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. antiquité, lat. antiquitas)
1. epocă îndepărtată a istoriei, în care s-au dezvoltat vechile civilizații.
2. perioadă istorică mergând de la începuturile istoriei scrise până la căderea romei.
3. vechime foarte îndepărtată.
4. obiect antic, monument vechi, rămășiță istorică.
5. (fam.) obiect de modă veche.
6. (var.) (înv.) anticitate, (înv.) anticvitate.
Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (din arheografie)
1. specialist în arheografie, disciplină a istoriei care studiază textele și manuscrisele antice.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. archéographie)
1. disciplină a istoriei care studiază textele şi manuscrisele antice.
2. reprezentare a unor scene antice cu ajutorul artelor plastice.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. archivistique)
1. adj. referitor la arhivistică.
2. s. f. ştiinţă auxiliară a istoriei care se ocupă cu studiul şi organizarea sistematică a arhivelor.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. chalcolithique)
1. (din) perioada preistoriei, începutul civilizaţiei cuprului.