Dictionar

Adoraţie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. adoration, lat. adoratio)

1. iubire, admiraţie nemărginită.

2. divinizare, veneraţie.


Amor

Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. amor)

1. iubire, dragoste.

2. ~ propriu = ataşament de preţuire exagerată a propriilor calităţi.


Carnal, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (it. carnale, lat. carnalis)

1. de carne, privitor la carne.

2. care se referă la trup; trupesc.

3. care privește iubirea fizică; senzual.

4. (antonime) cast, platonic.


-ERAST, -ERASTIE

Parte de vorbire: sufix
Origine: (fr. -eraste, -erastie, cf. gr. erastes „îndrăgostit”)

1. „iubire, dragoste”.


Eros

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. éros /1/, germ. Eros)

1. dragoste, iubire; (spec.) dragoste senzuală; motiv erotic în literatură.

2. ansamblul dorinţelor sexuale, considerate din punct de vedere psihanalitic; libido.

3. ansamblul instinctelor de conservare şi perpetuare.


EROT-, EROTO-

Parte de vorbire: prefix
Origine: (fr. érot/o/-, cf. gr. eros, -otos)

1. „plăcere sexuală, iubire fizică”.