Rezultate principale (Izogamie.):
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. isogamie)
1. (biol.) formă de fecundare întâlnită la diverse organisme unicelulare care implică gameți cu aceeași morfologie, care nu pot fi clasificați ca masculin sau feminin, ci doar ca gamet + și gamet -; fuziune a doi izogameţi; homoiogamie.
2. (antonime) anizogamie, heterogamie.
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
6. HU izogámia, alakilag megegyező izogaméták egyesülése
Rezultate secundare (Izogamie.):
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. anisogamie)
1. (biol.) mod de reproducere sexuală în care cei doi gameți care fuzionează sunt diferiți din punct de vedere morfologic (ca formă, mărime și structură); heterogamie.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. anisogame)
1. (biol.) care prezintă anizogamie; califică gameții masculi și femeli care sunt diferiți din punct de vedere morfologic și/sau fiziologic; heterogam.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. anisogamie)
1. (biol.) mod de reproducere sexuală în care cei doi gameți care fuzionează sunt diferiți din punct de vedere morfologic (ca formă, mărime și structură); heterogamie.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. archimycètes)
1. clasă de ciuperci primitive, microscopice, cu talul format dintr-o singură celulă, parazite, înmulţindu-se asexuat prin zoospori sau sexuat prin izogamie.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. hétérogamie)
1. fuziune a doi heterogameţi; anizogamie.
2. fuziune între doi gameţi provenind de la indivizi diferiţi.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. homoiogamie)
1. (biol.) fecundație realizată prin unirea a doi gameți identici sub aspect morfologic, dar diferiți sexual din punct de vedere fiziologic; izogamie.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. isogame)