Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. /s’/isoler)
2. a împiedica trecerea unei forme de energie în alta, sau a unor substanţe dintr-un mediu (sau corp) în altul cu ajutorul unei materii izolante.
3. refl. (despre oameni) a se îndepărta de viaţa socială.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (auto1- + izola)
1. refl. a se izola de bunăvoie.
Parte de vorbire: vb. tr.
Origine: (fr. désisoler)
1. a înlătura o (stare de) izolație; a reintegra.
2. a înlătura un izolator electric.
Parte de vorbire: vb. tr.
Origine: (hidro- + izola)
1. a izola pentru a împiedica sau reduce infiltrarea sau orice altă acțiune a apei asupra unei construcții.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. isolant)
1. adj., s. m. (material) cu ajutorul căruia se poate realiza o izolare electrică, fonică, termică, hidrofugă etc.
2. adj. limbă ~ă = limbă lipsită de structură morfologică, în care raporturile gramaticale se exprimă prin topică, prin intonație și prin numeroase cuvinte auxiliare.
Parte de vorbire: s.
Origine: (izola)
2. măsură profilactică prin care se interzice unui bolnav contagios contactul cu alte persoane.
3. (biol.) ~ geografică = separare a unei populații, a unei flore sau faune, prin bariere naturale în teritorii limitate, în scopul diversificării speciilor.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. isolation)
1. strat izolant între două medii sau sisteme fizice.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (după fr. abstraire, lat. abstrahere)
1. tr. a efectua o abstractizare.
2. refl. a se izola de realitatea înconjurătoare.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. aliéner, lat. alienare)
1. tr. (jur.) a înstrăina un bun (prin vânzare, cesiune).
2. refl. (fig.) a deveni ostil societăţii, a se simţi izolat.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. analytique, lat. analythicus)
2. chimie ~ă = ramură a chimiei care studiază elementele componente ale substanţelor; limbă ~ă = limbă flexionară în care raporturile gramaticale se exprimă prin cuvinte izolate; filozofie ~ă = orientare care reduce filozofia la analiza mijloacelor lingvistice şi conceptuale ale cunoaşterii.
3. care utilizează calculul algebric şi infinitezimal.
4. geometrie ~ă = ramură a geometriei care studiază proprietăţile figurilor geometrice cu ajutorul calculului algebric.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. ensemble)
1. tot unitar rezultat din unirea unor elemente izolate; totalitate.
2. colectiv artistic al unui teatru.
3. grup de muzicieni care cântă împreună; formaţie.
4. piesă muzicală pentru o astfel de formaţie.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (nume comercial)
1. material termo- şi fonoizolant, fabricat din fibre de lemn.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (germ. atomar)
1. constituit de atomi izolaţi; referitor la asemenea atomi.