Parte de vorbire: s.
Origine: (după fr. hypercorrection)
1. greşeală de limbă izvorâtă din necunoaşterea adevăratei forme a etimonului unui cuvânt de către vorbitor şi din teama acestuia de a nu greşi, din efortul conştient de a se conforma mecanic normelor limbii literare; hiperliterarizare.
Parte de vorbire: s.
Origine: (după fr. image, lat. imago, -inis, it. immagine)
1. reflectare în conștiință a realității înconjurătoare pe baza impresiilor dobândite prin simțuri.
2. reprezentare vizuală sau auditivă.
3. reproducere a unui obiect cu ajutorul unui sistem optic.
4. reflectare artistică a unui obiect, peisaj etc.
5. (fiz.) locul în care se întâlnesc razele de lumină izvorâte dintr-un punct sau prelungirile acestor raze după ce au fost reflectate pe oglinzi ori refractate în lentile, prisme etc.
6. ~ de televiziune = imagine optică a scenei transmisă prin televiziune, așa cum apare ea pe ecranul televizorului.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. réalisme)
1. curent în filozofia scolastică care susținea că noțiunile generale ar avea o existență reală, obiectivă, precedând existența lucrurilor individuale.
2. concepție care recunoaște că lumea este o realitate independentă de subiectul cunoscător.
3. ~ critic = denumire a mai multor curente din filozofia contemporană care recunosc realitatea lumii externe, dar interpun între subiect și obiect „datul” sau „esențele”, ajungând la concluzii agnostice sau idealist-obiective; ~ naiv = materialismul spontan al vieții cotidiene, convingerea izvorâtă din practica vieții, potrivit căreia lucrurile există independent de conștiința omenească și se reflectă în ea.
4. curent în artă și literatură care promovează înțelegerea adâncă și redarea realității obiective în trăsăturile ei tipice; orientare, tendință generală a artei din toate timpurile de a reflecta veridic realitatea.
5. noul ~ = curent artistic mărturisind predilecție pentru folosirea nemijlocită a obiectelor aflate în preajma artistului (afișe decupate, fragmente de fotografii sau texte, tuburi de culoare etc.), care se aplică prin lipire pe tabloul-obiect.
6. atitudine care ține seama de realitate, simț al realității.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. ressentiment)
1. sentiment ostil faţă de cineva, izvorât dintr-o nemulţumire mai veche; antipatie.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. semi-auxiliaire)
1. (verb) având rol sintactic asemănător cu al auxiliarelor propriu-zise, dar care dă acţiunii verbului „ajutat” o nuanţă modală, izvorâtă din înţelesul său lexical.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. sublimer, lat. sublimare)
1. intr. (despre substanțe) a trece din stare solidă direct în stare de vapori.
2. a curăța de orice amestec impur sau străin.
3. (psihan.) a deplasa energia izvorâtă din porniri instinctuale și egoiste spre atingerea unor scopuri altruiste și spirituale.
4. refl., tr., intr. a (se) transpune pe un plan superior, în sentimente superioare.
5. (fig.) a (se) purifica, a se rafina.