japonezărie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. japonaiserie)

1. obiect de artă de origine japoneză.

aikido

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. aïkido)

1. artă marțială, sport de origine japoneză, bazat pe tehnica jiu-jitsu.

dolic

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. dolic)

1. plantă erbacee leguminoasă din țările calde, cu flori violete și având ca fructe păstăi colorate în violet-purpuriu lucitor; fasole japoneză.

gheișă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. geisha)

1. dansatoare și cântăreață japoneză (parteneră de distracții).

grevă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. grève)

1. formă organizată de luptă a salariaților din încetarea colectivă a activității, cu scopul de a determina satisfacerea unor revendicări.
2. ~ generală = grevă care cuprinde toate unitățile dintr-o ramură industrială, dintr-un oraș, dintr-o țară etc.; ~ japoneză = grevă a salariaților care se face publică prin arborarea unei brasarde la brațul fiecărui salariat, fără a recurge la încetarea lucrului; ~ a foamei = refuz de a mânca, manifestare de protest politic.

haiku

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. haïku - cuv. jap.)

1. poezie japoneză alcătuită din trei versuri compuse din 17 unități fonetice (similare cu silabele), grupate după modelul 5/7/5, și conținând, în general, un cuvânt de sezon.
2. (var.) hai-kai.

ikebana

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. ikébana, engl. ikebana)

1. artă japoneză de aranjare a florilor.