Rezultate principale (Jenă,):
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. gêner)
1. tr. (despre obiecte de îmbrăcăminte sau încălţăminte) a roade, a strânge, a apăsa.
2. (fig.) a stânjeni, a incomoda; (sport) a împiedica.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. gêne)
1. sfială produsă de o situaţie penibilă.
2. constrângere supărătoare; situaţie neplăcută.
3. ~ financiară = lipsă de bani; criză financiară uşoară.
Rezultate secundare (Jenă,):
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. gênant)
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. adiastolie)
1. jenă provocată diastolei inimii şi umplerii cavităţilor ei.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. embarras)
1. ambaras.
2. obstacol, jenă, încurcătură (financiară).
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. cynique, lat. cynicus, gr. kynikos, de câine)
1. adj. care denotă sfidare; sarcastic, sfidător, insolent, neruşinat.
2. şcoală ~ă = şcoală filozofică greacă din antichitate care s-a preocupat îndeosebi de problemele eticii, propovăduind autonomia morală a individului, simplitatea, întoarcerea la natură.
3. s. m. filozof aparţinând acestei şcoli.
4. adj., s. m. f. (cel) care exprimă deschis şi fără jenă atitudini şi gânduri condamnabile; (om) neruşinat, fără scrupule.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. colodyspepsie)
1. sindrom dispeptic caracterizat prin jenă abdominală, balonare etc.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. confusion, it. confusione, lat. confusio)
1. stare a ceea ce este confuz, vorbind despre lucruri fizice și lucruri morale.
2. actul de a confunda un lucru cu altul; rezultatul acestei acțiuni.
3. încurcătură; lipsă de orientare.
4. frământare sau dezordine politică.
5. jenă, din rușine sau din smerenie.
6. ~ mintală = tulburare de conștiință care apare în cazul unor infecții și intoxicații.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. contrariant)
1. care contrariază.