hostie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. hostie, lat. hostia)

1. (la greci şi la romani) jertfă adusă zeilor; (la evrei) animal adus ca jertfă lui Dumnezeu.
2. (la catolici) azima împărtăşaniei.
3. (fig.) victimă.

oblaţie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. oblation, lat. oblatio)

1. jertfă adusă unei divinităţi; ofrandă.

ofrandă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. offrande)

1. jertfă adusă unei divinităţi.
2. (fig.); dar, cadou, omagiu.
3. ajutor oferit celor săraci.

sacrificiu

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. sacrifice, lat. sacrificium)

1. jertfă adusă unei divinităţi.
2. renunţare benevolă la ceva în interesul cuiva.
3. efort, cheltuială făcută în vederea unui scop oarecare.

aduce

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (lat. adducere)

1. tr. (persoane sau lucruri) a lua ducând cu sine (undeva sau la cineva).
2. a apropia de corp sau de o parte a corpului.
3. a face să capete o anumită direcție sau înclinație.
4. a face să ajungă într-o anumită stare sau situație.
5. a face să se producă; a provoca; a pricinui; a cauza.
6. a înfățișa spre examinare.
7. (expr.) a ~ (pe cineva) la sapă de lemn = a sărăci cu totul pe cineva.
8. (expr.) a ~ jertfă = a jertfi.
9. (expr.) a ~ la cunoștință = a înștiința.
10. (expr.) a ~ mulțumiri = a mulțumi.
11. (expr.) a ~ vorba (despre ceva sau despre cineva) = a pomeni (despre ceva sau despre cineva).
12. (expr.) a-și ~ aminte = a-și aminti.
13. intr. (precedat de prepoziția cu) a avea trăsături comune; a fi deopotrivă; a se potrivi; a semăna; a se asemăna.
14. (precedat de prepoziția a) a emana un miros specific (de obicei, neplăcut).

jertfire

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (v. jertfi)

1. acțiunea de a (se) jertfi; jertfă, sacrificiu.
2. (fig) consacrare.
3. (înv.) omorâre.