Parte de vorbire: s.f.
Origine: (juca + -ărie)
1. obiect cu care se joacă copiii.
2. (fig.) persoană sau lucru ajuns la discreția cuiva; persoană fără voință; păpușă, marionetă.
3. (fig.) lucru neînsemnat; fleac, bagatelă, nimic.
4. ~ sexuală = obiect folosit pentru a obține plăcere sexuală.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (armă + jucărie)
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. diabolo)
1. jucărie dintr-un mosoraş care se aruncă în sus şi se prinde pe o sforicică legată între două beţişoare.
2. proiectil la armele cu aer comprimat din alice de plumb excavate spre interior.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. trottinette)
1. jucărie dintr-o scândură pe două roţi, cu un dispozitiv de direcţie în faţă, care se pune în mişcare prin împingerea cu un picior.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. yo-yo)
1. inv. jucărie dintr-un disc scobit care poate fi făcut să urce sau să coboare cu ajutorul unei sfori.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (jucărie + -uță)
1. diminutiv al lui jucărie; jucărică.
2. jucărie (mică); jucărioară.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (mașină + -uță)
1. diminutiv al lui mașină; automobil mic, miniautomobil.
2. jucărie sub formă de automobil.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (armă + jucărie)