Nejudecată

Parte de vorbire: s.f. (învechit)
Origine: (ne- + judecată)

1. lipsa unei judecăți cu sentință.

2. (loc. adverb.) cu ~ = fără a fi fost judecat; fără o sentință de condamnare; în mod samavolnic.

---

Prejudecată

Parte de vorbire: s.
Origine: (după fr. préjugé)

1. părere, idee preconcepută; preconcepţie.

---

Acţiona

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. actionner)

1. intr. a întreprinde o acţiune.

2. a se comporta într-o anumită împrejurare.

3. tr. a pune în mişcare un sistem, utilaje etc.

4. a ~ în justiţie = a da (pe cineva) în judecată.

---

Afirmaţie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. affirmation, lat. affirmatio)

1. enunţ prin care se afirmă ceva.

2. (log.) judecată în care se enunţă existenţa unui anumit raport între subiect şi predicat.

---

Aforism

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. aphorisme, gr. aphorismos)

1. cugetare, judecată care redă într-o formă concisă şi expresivă un adevăr; adagiu, maximă, sentinţă.

---

A fortiori

Parte de vorbire: loc. adv., adj. inv.
Origine: (lat. a fortiori, cu atât mai mult)

1. care se impune cu necesitate.

2. (log.; despre raţionamente) care constă în trecerea de la o judecată la alta pe baza faptului că în favoarea celei de-a doua judecăţi există tot atâtea temeiuri.

---

Alogism

Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Alogismus)

1. judecată care contrazice logica.

2. negare a gândirii logice ca mijloc ştiinţific de cunoaştere autentică, la sceptici, mistici şi fideişti.

---

Apreciere

Parte de vorbire: s.
Origine: (aprecia)

1. acţiunea de a aprecia; preţuire, stimă; considerare, judecată, analiză.

---