Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. journal)
1. caiet de însemnări intime zilnice (despre tot ceea ce se întâmplă); observații științifice însemnate zi de zi.
2. ~ de bord = registru de însemnări pentru faptele care survin în timpul drumului unei (aero)nave; ~ de cart = registru pe navele militare, deosebit de jurnalul de bord, în care ofițerul de cart înscrie date referitoare la navigație.
4. caiet, registru în care se înscriu operațiile de contabilitate zi de zi.
5. emisiune de radio sau de televiziune care prezintă știri, informații de imediată actualitate.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. journalier)
1. care se face, se întâmplă în fiecare zi; care are loc în fiecare zi; cotidian, zilnic.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. journalisme)
1. activitatea de colectare, verificare, comentare și publicare în mass-media a unor fapte, pentru a le aduce în atenția publicului; gazetărie, ziaristică.
2. profesia celor care exercită meseria de jurnalist; stare legată de această profesie.
3. (înv.) totalitate a jurnalelor dintr-o țară, regiune, etc. sau perioadă.
4. (rar) mod gazetăresc de prezentare a faptelor și evenimentelor.
5. ~ de investigație = gen jurnalistic care necesită o muncă îndelungată și complexă de verificare încrucișată sau care se ocupă de fapte a căror colectare poate fi împiedicată de terți interesați de nedezvăluirea lor.
6. ~ participativ = activitate jurnalistică care face apel la public pentru culegerea și elaborarea de informații.
Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (fr. journaliste)
1. persoană a cărei ocupație este jurnalismul, care inițial scria doar în presa tipărită; ziarist, gazetar.
2. reporter, cineva care relatează profesional despre știrile și evenimentele actuale.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. journalistique, /II/ germ. Journalistik)
1. adj. referitor la preză; ziaristic, gazetăresc.
2. s. f. profesiune de jurnalist; ziaristică, gazetărie.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. microjournal)
1. jurnal de dimensiuni reduse.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. radiojournal)
1. emisiune radiofonică cuprinzând cronica evenimentelor importante (ale zilei).
Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (după fr. enquêteur)
1. cel care face o anchetă, care este responsabil cu efectuarea de investigații pentru poliție, o companie de asigurări, un birou de asistență socială, o organizație de caritate etc.
2. cel care este responsabil cu realizarea sondajelor de opinie.
3. jurnalist care face anchete.
Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (fr. articlier)
1. cel care scrie articole în ziare; (depr.) jurnalist rău, autor de articole fără esenţă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. coupure)
1. tăietură; (parte dintr-un) articol, anunţ etc., tăiat dintr-un jurnal.
2. (fin.) bilet de hârtie, cu imprimare specială, emis ca bancnotă, bani de hârtie şi titluri de valoare (acţiuni şi obligaţiuni).
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. courrier)
1. s. m. f. cel care transportă la destinaţie corespondenţă, mesaje etc.; factor poştal.
2. ştafetă.
3. s. n. transportul scrisorilor, al ziarelor etc.
4. scrisorile expediate sau primite deodată.
5. mijloc de transport (vehicul, navă, avion) care serveşte la transportul corespondenţei sau asigură un serviciu comercial regulat.
6. cronică dintr-un jurnal sau dintr-o revistă.
Parte de vorbire: s.m.
Origine: (it. diarista)
1. cel care îşi notează întâmplările zilnice.
2. persoană care ține un jurnal.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (lat. diarium)
1. înregistrare scrisă (sau audiovizuală) care raportează ceea ce s-a întâmplat pe parcursul unei zile; jurnal zilnic.