Dictionar

Rezultate secundare (Kár):

Drakkar

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. drakkar)

1. navă fără punte şi ascuţită la ambele extremităţi, folosită de vikingi în expediţiile lor.


Karate

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. karaté)

1. (sport) metodă japoneză de luptă care înglobează o serie de poziţii, deplasări, lovituri cu mâna sau cu piciorul, blocaje, eschive, parade.


Karateka

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. karatéka)

1. sportiv care practică karate.


Kârgâzstan

Parte de vorbire: nume propriu
Origine: (kirghiz. Кыргызстан)

1. țară din Asia Centrală cu capitala la Bișkek, învecinată la nord cu Kazahstanul, la vest cu Uzbekistanul, la est cu China, iar în sud-vest cu Tadjikistanul.

2. (abreviere) KGZ.

3. (nume alternative) Kirghizstan, Kirghiztan, Republica Kârgâză.


Karibu

Parte de vorbire: s.m. (numai sg.)
Origine: (germ. Karibu, fr. caribou)

1. (zool.) ren din Canada a cărui carne este comestibilă.


Karite

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. karité)

1. arbore din Africa ecuatorială, din ale cărui seminţe se scoate o materie grasă, comestibilă.


Dan

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. dan)

1. grad de calificare în ierarhia titularilor centurii negre în artele marţiale japoneze (judo, karate, aikido etc.).


Grivnă

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (ucr. гривня)

1. unitatea monetară oficială a Ucrainei din 2 septembrie 1996, când a înlocuit karbovaneții (o grivnă pentru 100000 de karbovaneți), avand ca subdiviziune copeica (1₴ = 100 copeici).


Jainist, -ă

Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (fr. jaïniste)

1. I. referitor la jainism (religie hindusă care insistă pe conceptele de non-violență și karma și pune accent pe asceză).

2. II. adept al jainismului.

3. (var.) djainist.


Karateka

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. karatéka)

1. sportiv care practică karate.


Marţial, -ă 1

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. martial, it. marziale)

1. ostășesc, militar; de război.

2. impunător, solemn, grav.

3. arte ~e = discipline sportive de atac și apărare, de origine japoneză (karate, aikido, judo, kendo), bazate pe un fond moral provenind de la samurai.

4. lege = lege care autorizează intervenția forței armatei în caz de tulburări interne.

5. curte = tribunal militar în timp de război sau de stare excepțională, care judecă după legi militare.


Marxist, -ă

Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (fr. marxiste, rus. marksist)

1. I. referitor la marxism, propriu marxismului.

2. referitor la Karl Marx sau susținând doctrina lui Karl Marx.

3. care aderă la marxism; care aplică conceptele marxismului.

4. II. adept al marxismului (ideologie comunistă, așa cum este profesată de Karl Marx sau de adepții săi).

5. (antonim) capitalist.