Rezultate secundare (Laice.):
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bayadère, port. bailadeira)
1. dansatoare indiană care execută dansuri rituale sau laice.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. laïciser)
1. a reorganiza pe principii laice o instituţie cu caracter religios.
2. a exclude învăţământul religios din şcoli.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. légiste)
1. s. m. cel care cunoaște și studiază legile; jurist.
2. adj. medic ~ = medic specialist în medicina legală.
3. s. m. pl. adepți ai unei școli filozofice chineze din sec. IV-III a. Chr. care preconiza, în opoziție cu confucianismul, un stat centralizat, guvernat pe bază de legi și nu de tradiții.
4. grupare a unei școli din evul mediu european care sprijinea lupta feudalității laice împotriva pretențiilor de hegemonie ale papalității.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. séculariser)
1. a scoate din proprietatea sau compenteţa bisericii bunuri, domenii de activitate sau valori culturale, trecându-le în patrimoniul statului.
2. a reda vieţii laice persoane care au aparţinut vieţii ecleziastice.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. ultramontanisme)
1. curent extremist în cadrul catolicismului, apărut în sec. XV, care susţinea infailibilitatea şi puterea nelimitată a papei în chestiunile bisericeşti şi laice.