Rezultate secundare (Latina,):
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. gélatine, it. gelatina)
1. substanță proteică coloidală extrasă prin fierbere din oase, cartilaje etc., folosită în industria alimentară și farmaceutică, în bacteriologie, tehnică etc.
2. piele crudă, pregătită pentru tăbăcire.
3. preparat dulce din sirop de fructe sau dintr-o cremă închegată cu gelatină.
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
6. HU kocsonya, nyálka, zselatin
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. palatine)
1. etolă scurtă feminină de blană, purtată la gât şi pe umeri.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. platiner)
1. a acoperi cu un strat subţire de platină.
2. a decolora părul de pe cap prin mijloace chimice.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. platine)
1. metal preţios alb-argintiu, dur, foarte greu, ductil şi inoxidabil.
2. (pl.) dispozitiv prevăzut cu contacte electrice care comandă aprinderea în motoarele cu explozie.
3. piesă plană care intră în construcţia anumitor aparate.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. scarlatine)
1. boală infectocontagioasă (la copii), manifestată prin febră, dureri de gât şi prin mici pete roşii pe tot corpul, urmate de descuamarea pielii.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (lat. ablativus, fr. ablatif)
1. caz al declinării, specific anumitor limbi, care exprimă punctul de plecare, instrumentul, asocierea, cauza etc.
2. ~ absolut = construcţie sintactică în latină sau greacă cu rol de propoziţie circumstanţială, dintr-un substantiv (sau pronume) şi un participiu în ablativ.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. /s’/agiter, lat. agitare)
2. a aţâţa, a instiga la revoltă.
4. refl. (fam.) a se frământa.
5. a se zbuciuma, a fi neliniştit.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. agitation, lat. agitatio, /3/ rus. aghitaţiia)
1. mişcare prelungită; clătinare.
2. stare de nelinişte, de tulburare, de enervare.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. anse, lat. ansa)
1. toartă de care se prinde un vas, un coş etc.
2. fir de platină sau de nichelină în formă de laţ, care serveşte la recoltarea sau la însămânţarea microorganismelor.
3. formaţie anatomică în formă de toartă.
4. depresiune profundă a liniei malurilor mării, formând un golf larg.
5. retragere a malului unui râu datorită eroziunii.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. antihalo)
1. peliculă de lac sau de gelatină colorată, care împiedică formarea efectului halo.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (sp. avenida)
1. (în Spania, Portugalia, America Latină) stradă principală, de obicei foarte largă, dreaptă, mărginită de copaci, care duce la un anumit punct din oraș; bulevard.