lavă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. lave, it. lava)

1. masă magmatică azvârlită din craterul unui vulcan.

angusticlavă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. angusticlave)

1. fâșie îngustă de purpură cu care era tivită toga romană.
2. toga însăși.

autoclavă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. autoclave)

1. recipient metalic închis ermetic, în care au loc procese fizice și chimice sub presiune (la o temperatură ridicată).
2. capac care închide ermetic un recipient, închis prin presiunea din interior.

enclavă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. enclave)

1. fragment de rocă de altă natură, înglobat în masa unei roci eruptive.
2. grup de populație străină, izolat în mijlocul masei indigene.
3. stat care nu are ieșire la mare.
4. teren închis sau cu acces dependent de altă proprietate.

inclava

Parte de vorbire:  vb. tr.  
Etimologie: (fr. enclaver)

1. a înconjura, a închide un lucru în altul, în special o porțiune de pământ; a enclaviza.
2. (tehn.) a îmbuca, a închide, a cuprinde un lucru în altul.
3. (fig.) a se închide într-un concept moral sau intelectual.

laticlavă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. laticlave, lat. laticlava)

1. fâșie lată de purpură care împodobea toga purtată de senatorii romani.
2. toga însăși.

lavabil, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. lavable)

1. (despre țesături) care poate fi spălat.

aboliționism

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. abolitionnisme)

1. mișcare politică apărută la sfârșitul sec. XVIII în S.U.A., care susținea desființarea sclavajului.
2. curent de opinie care susține necesitatea abolirii unor relații sociale, a unui regim politic, unei pedepse.

antisclavagist, -ă

Parte de vorbire:  adj., s.m.f.  
Etimologie: (după fr. antiesclavagiste)

1. (cel) care se opune sclavagismului.
2. (cel) care se opune principiului și practicii sclaviei, mai ales comerțului cu sclavi.

aristocrație

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. aristocratie, gr. aristokratia)

1. clasă socială conducătoare care deține puterea de stat și asuprește celelalte clase (în orânduirea sclavagistă și feudală); pătură restrânsă a claselor exploatatoare, care beneficiază de mari privilegii; nobilime.
2. vârfurile privilegiate care s-au desprins de clasa din care fac parte și se bucură de avantaje speciale.

bombă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. bombe)

1. proiectil cu încărcătură explozivă, incendiară etc., la bombardamentele de aviație.
2. ~ atomică (nucleară) = dispozitiv având ca exploziv energia nucleară dezvoltată prin reacția de fuziune în lanț a nucleelor unor elemente grele (uraniu, plutoniu); bombă A; ~ cu hidrogen = dispozitiv a cărui explozie se datorește energiei termonucleare dezvoltate prin reacția de fuziune a nucleelor de hidrogen (deuteriu, tritiu); bombă H, bombă termonucleară.
3. ~ vulcanică = bucată de lavă azvârlită de un vulcan, la începutul erupției.
4. recipient în medicină pentru gaze sau substanțe radioactive.
5. (peior.) cârciumă sordidă, rău famată.
6. (fig.; sport) lovitură puternică de minge.
7. (fam.) știre, fapt care produce senzație.

capitație

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. capitation, lat. capitatio)

1. (în sclavagism, la romani și în feudalism) impozit care se plătea pe cap de contribuabil.

claviform, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. claviforme)

1. (bot.) (despre unele organe) îngroșat dinspre bază spre vârf.
2. în formă de măciucă; clavat, măciucos.