Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. lavabo)
1. lavoar.
3. spălător comun cu chiuvete (în căzărmi, internate etc.).
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. lavoir)
1. mobilă de toaletă, pe care se află ligheanul și celelalte obiecte necesare pentru spălat.
2. recipient montat într-o încăpere prevăzută cu o sursă de apă și cu un canal de evacuare, care servește la spălatul curent al oamenilor; lavabou, chiuvetă.