Dictionar

Bielorus, -ă

Parte de vorbire: adj., s.
Origine: (rus. belorus)

1. adj., s.m.f. (locuitor) din Bielorusia (Belarus).

2. (s. n.) unul dintre dialectele slavei orientale, vorbit de bieloruşi.


Cinerit

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. cinérite)

1. rocă vulcanică piroclastică, cimentată, din material fin provenit din pulverizarea şi consolidarea lavei.


Erupţie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. éruption, lat. eruptio)

1. ieșire bruscă și violentă din pământ a unui gaz, a țițeiului, a lavei etc.

2. ~ vulcanică = ansamblul fenomenelor legate de migrarea magmei și de revărsarea ei sub formă de lavă; vulcanism.

3. ~ solară = creștere bruscă a strălucirii unei regiuni a cromosferei.

4. apariție pe piele a unor pete roșii sau a unor bășicuțe în cazul unor boli.


Explozie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. explosion, lat. explosio)

1. reacție fizico-chimică foarte rapidă, violentă, însoțită de degajare mare de energie, provocată de descompunerea unei substanțe explozive; detonație.

2. ~ vulcanică = ieșire bruscă a lavei, a bombelor vulcanice și gazelor unui vulcan.

3. (impr.) ardere a amestecului de carburant și de aer din cilindrul unui motor cu ardere internă.

4. trecere bruscă a unui fenomen de la vechea lui calitate la una nouă, prin distrugerea calității vechi.

5. (fig.) izbucnire violentă a unui fenomen, a unui sentiment etc.

6. creștere (bruscă) a unei populații, a cantității de informație etc.

7. a doua fază a articulării unei consoane oclusive, deschiderea bruscă a organului fonator și ieșirea aerului oprit de organe în actul imploziei.

8. (jaz) punctare foarte puternică executată la baterie.


Sepiolit

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. sépiolite, germ. Sepiolith)

1. rocă vulcanică sticloasă şi poroasă care pluteşte pe apă, prin degajarea de gaze în timpul răcirii lavei; spumă-de-mare.