Dictionar

 
 

colecție

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT collectio
2. FR collection
3. EN collection
4. DE Sammlung; Kollektion
5. RU коллекция
6. HU kollekció, gyűjtemény
 
 

dereflecție

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (de1- + reflecţie)

1. comutare a centrului atenției de la propria persoană la interese exterioare.
 

dilecție

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. dilection, lat. dilectio)

1. dragoste tandră, pur spirituală, purtată unor ființe alese sau preferate; dilecțiune.
 

intelecție

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. intellection, lat. intellectio)

1. act prin care spiritul concepe, creează.
 
 
 

adopta

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. adopter, lat. adoptare)

1. a înfia un copil.
2. a-și însuși felul de a fi al cuiva.
3. a alege cu predilecție.
4. a accepta (prin vot).
 
 
 

androtropie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (andro- + -tropie2)

1. predilecție a unor afecțiuni pentru sexul masculin.