Dictionar

Rezultate principale (Legalism):

Legalism

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. légalisme)

1. grija, preocuparea de a respecta minuţios litera legii; caracter legal.

2. legalitate.


Rezultate secundare (Legalism):

Ilegalism

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. illégalisme)

1. caracter ilegal; ilegalitate.


Ilegalitate

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. illégalité)

1. act ilegal.

2. situaţie ilegală a unei organizaţii, a unui activist al acesteia; ilegalism.


Legalist, -ă

Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (fr. légaliste)

1. (adept) al legalităţii.

2. (persoană) care respectă cu strictețe legea.

3. I. care este marcat de legalism; în care sunt respectate legile.

4. II. cel care este atașat de legalism; susținător al legalismului.

5. (antonim) laxist.


Legalitate

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. légalité)

1. caracter legal; principiu potrivit căruia orice persoană fizică sau juridică este obligată respecte legea; legalism (2).

2. a fi (sau a intra) în ~ = a se conforma legilor în vigoare.

3. ordine legală care asigură viaţa şi activitatea unui stat etc.