Rezultate secundare (Legată):
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. légataire, lat. legatarius)
1. beneficiar al unui legat2.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. habilité, lat. habilitas)
1. calitatea de a fi abil; dexteritate; pricepere, dibăcie.
2. (jur.) aptitudine legată de a face ceva.
3. (la pl.) (depr.) tertipuri, șmecherii, şiretlicuri.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. accident, lat. accidens)
1. s. n. eveniment întâmplător şi neprevăzut, cu consecinţe dăunătoare.
2. ridicătură, adâncitură a unui teren.
3. însuşire a unui lucru, fenomen nelegată de esenţa lui.
4. ~ fonetic = modificare fonetică întâmplătoare (asimilaţia, epenteza, metateza).
5. s. m. alteraţie.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (după fr. accroissement)
1. (jur.) drept prin efectul căruia partea unui moştenitor, a unui legatar creşte, ca urmare a înlăturării de la succesiune a altor persoane.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. aphagie)
1. (med.) incapacitatea de a înghiți, legată de un disconfort (disfagie) sau de o durere (odinofagie).
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. algoparesthésie)
1. (med.) durere legată de afectarea nervilor rahidieni ai măduvei spinării; parestezie dureroasă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. alligatum)
1. operă tipărită sau manuscrisă independentă, legată cu altele.