Dictionar

Rezultate principale (Legitimație):

Legitimaţie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. légitimation)

1. act, document personal care atestă oficial identitatea unei persoane.


Rezultate secundare (Legitimație):

Abonament-legitimație

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (din abonament + legitimație)

1. legitimație care permite posesorului călătorească cu anumite mijloace de transport.


Legitimație-abonament

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (din legitimație + abonament)

1. document care servește atât ca legitimație cât și ca abonament.


Ecuson

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. écusson)

1. mică bucată de stofă sau de mătase cusută pe o uniformă militară indicând arma, unitatea etc.

2. mică piesă de plastic, de metal sau țesătură, purtată ca legitimație la locul de muncă, la congrese etc.

3. stemă, blazon.

4. placă de metal sau alt material în formă de scut, care poartă anumite însemne.

5. loc încadrat de decorații și ornamente pe care se sculptează piese heraldice sau inscripții.


Paşaport

Parte de vorbire: s.
Origine: (it. passaporto, fr. passeport, rus. paşport)

1. document (carnet) care serveşte drept legitimaţie cetăţeanului unui stat în străinătate.

2. (fam.) a da ~ul (cuiva) = a se debarasa de cineva.


Abonament-legitimație

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (din abonament + legitimație)

1. legitimație care permite posesorului călătorească cu anumite mijloace de transport.


Legitimație-abonament

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (din legitimație + abonament)

1. document care servește atât ca legitimație cât și ca abonament.