Dictionar

Abstractizare

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (abstractiza)

1. operaţie a gândirii constând în a degaja din mulţimea însuşirilor şi legăturilor fenomenelor şi obiectelor pe cele fundamentale, esenţiale, generale; abstracţie.

2. trecere de la concret la abstract.

3. (antonim) concretizare.


Arbore

Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. arbor)

1. copac.

2. ~le vieţii = a) arbore decorativ, cu tulpina piramidală şi frunze verzi, solzoase; tuia. b) (fig.) schemă reprezentând evoluţia omului de-a lungul vieţii; ~ genealogic = reprezentare grafică, ca un arbore, a legăturilor de rudenie dintre membrii unei familii sau grup de familii înrudite.

3. catarg.

4. axă care transmite o mişcare de rotaţie diferitelor organe ale unei maşini.

5. (mat.) structură de date în care fiecare conţine puncte de referinţă la celelalte.

6. (inform.) graf orientat, aciclic.


Deconsolidare

Parte de vorbire: s.
Origine: (deconsolida)

1. acţiunea de a deconsolida, pierdere a legăturilor solide de coeziune dintre particulele unei roci.


Graf 2

Parte de vorbire: s. n.
Origine: (fr. graphe, engl. graph)

1. model matematic figural care permite vizualizarea și stabilirea ordinii logice a legăturilor dintre elementele componente ale unui sistem sau dintre operațiile și fazele unui proces.

2. teoria ~ urilor = disciplină care studiază proprietățile topologice ale structurii grafurilor.


Mancurtizare

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (mancurt + -iza, cf. rus. манкуртизация)

1. procesul de pierdere a legăturilor, valorilor, reperelor naționale și morale istorice, culturale etc.; rezultatul unui astfel de proces.

2. amnezie, uitare provocată intenționat; supunere orbească, depersonalizare, îndobitocire.

3. (var.) mankurtizare.


Microsociologie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: ( fr. microsociologie)

1. studiu sociologic al microgrupurilor, care se bazează adesea pe observație directă, mai degrabă decât pe date statistice.

2. studiul legăturilor sociale de bază, cunoașterea interacțiunilor sociale și relațiilor dintre grupuri sociale mici (familie, cuplu et cetera).

3. curent pozitivist în sociologia contemporană, care consideră, în spirit idealist-subiectiv, factorul fundamental al vieţii sociale îl constituie relaţiile afective din cadrul unor microgrupuri.

4. (antonim) macrosociologie.