Dictionar

Rezultate secundare (Leu,):

Aculeu

Parte de vorbire: s.m.
Origine: (lat. aculeus)

1. (bot.) vârf ascuțit sau altă proeminență care crește pe o plantă; ghimpe, spin, ac.


Albastru; ceruleu

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT caeruleus

2. FR bleu; cérulé; bleu de ciel

3. EN blue; sky-blue; heavenlyblue

4. DE blau; himmelblau

5. RU синий; rолубой

6. HU kék, égszínkék


Antinucleu

Parte de vorbire: s.
Origine: (anti- + nucleu)

1. nucleu atomic din antiprotoni şi antineutroni.


Bazileu

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr., gr. basileus)

1. (în Grecia homerică) titlu purtat de conducătorii tribali.

2. (în Atena) titlu al celui de-al doilea arhonte.

3. titlu purtat de împăraţii bizantini şi de regii persani până la cucerirea arabă.


Bleu

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bleu)

1. (de) culoare albastru-deschis; azuriu.


Ceruleu

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. céruléum)

1. pigment mineral albastru obţinut dintr-un amestec de oxizi de cobalt şi staniu.


Acariobiont

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (germ. Akariobiont)

1. (biol.) celulă fără nucleu; acariot.


Acariot

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. akariote)

1. (biol.) celulă fără nucleu; celulă nenucleată; acariobiont.

2. nucleu neconstituit încă în plasmă celulară.


Acromatină

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. achromatine)

1. substanţă necolorabilă din nucleul celular.


Aculeol

Parte de vorbire: s.m.
Origine: (fr. aculéole)

1. (bot.) aculeu mic, fin și scurt; ghimpe, spin.


Agranulocit

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. agranulocyte)

1. (biochimie) globulă albă care are puține granule citoplasmatice și o cantitate limitată de citoplasmă (spre deosebire de granulocit); leucocită negranulată.


Aleucemie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. aleucémie)

1. leucemie fără creşterea numărului leucocitelor în sânge.