Dictionar

Leziune

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. lésión, lat. laesio)

1. alterare morfologică a unui ţesut, organ sau organism; rană, plagă.

2. (jur.) prejudiciu material care afectează o parte dintr-un contract oneros.


Rană; leziune

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT vulnus; vulneratio; laesio

2. FR lésion; blessure; plaie

3. EN hurt; wound; injury; lesion

4. DE Verletzung; Wunde; kranke Stelle; Verwundung; Läsion

5. RU рaнa; повреждение; больное место

6. HU seb; sérülés, megcsorbítás


Afect

Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Affekt, lat. affectus)

1. reacţie emoţională intensă şi de scurtă durată.

2. denumire generică pentru stările sau reacţiile afective.

3. (med.) leziune.


Apicoliză

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. apicolyse)

1. operaţie de turtire a vârfului unui plămân.

2. leziune a vârfului rădăcinii dentare.


Argirie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. argyrie)

1. leziune a pielii manifestată prin înnegrirea tegumentelor; argiroză (2).


Arterită

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. artérite)

1. inflamaţie, leziune degenerativă a unei artere.


Artropatie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. arthropathie)

1. (med.) nume generic pentru afecțiunile care afectează articulațiile; leziune articulară de origine nervoasă.


Atopic, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. atopique, engl. atopic)

1. (despre o leziune) care nu are un loc anume.

2. (med.) referitor la atopie; care este predispus la anumite alergii.