afazic, -ă
Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Etimologie: (fr. aphasique)
Etimologie: (fr. aphasique)
1. I. de afazie, privitor la afazie.
2. care suferă de afazie (pierderea capacității de a vorbi sau de a înțelege limbajul).
3. II. persoană care suferă de afazie.