Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. limiter, lat. limitare)
1. a (se) mărgini, a (se) fixa între anumite limite, a (se) restrânge.
2. a menţine nivelul unui semnal electric în limite prestabilite.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. limite, lat. limes, -itis)
1. valoare extremă (maximă sau minimă) a unei mărimi.
2. ceea ce mărginește ceva; hotar; margine.
4. cel mai înalt sau cel mai profund ton pe care-l poate emite o voce, un instrument.
5. (mat.) valoare fixă către care tind valorile unei mărimi variabile.
6. (fig.) punct până la care pot ajunge posibilitățile cuiva.
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
2. FR limite de dispersion
3. EN limit of distribution
5. RU rрaницa aреaлa; rрaницa рaспрострaнения.
6. HU elterjedési határ
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. limitable)
1. susceptibil a fi limitat.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. limitante)
1. (anat.) formaţie fină, lamelară, care separă două categorii de ţesuturi din constituţia aceluiaşi organ.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (abate)
1. acțiunea de a (se) abate și rezultatul ei.
2. îndepărtare, deviație de la direcția inițială sau normală.
3. (fig.) îndepărtare de la o normă, de la o linie de conduită, de gândire etc.
4. (jur.) încălcare a unei dispoziții cu caracter administrativ sau disciplinar.
5. (tehn.) diferența dintre valoarea efectivă sau valoarea-limită admisă a unei mărimi și valoarea ei nominală.
6. (tehn.) diferența dintre dimensiunea reală și cea proiectată a unei piese.
7. (mar.) operația de întoarcere intenționată a prorei unei nave într-o anumită direcție.
8. (econ.) ~ fiscală = parte procentuală din venit, care este scutită de impozit.
9. (econ.) ~ monetară = factor de natură inflaționistă care se caracterizează prin creșterea mai rapidă a masei monetare în raport cu masa bunurilor și serviciilor, manifestată prin majorări ale prețurilor și scăderea puterii de cumpărare a unei monezi.
10. (compus) ~-standard = indicator de măsurare a dispersiei valorilor unei variabile aleatorii.
12. (înv.; loc. subst.) ~ de la vorbă = digresiune.
13. (loc. subst.) ~ de la regulă = excepție.
14. culcare pe pământ; doborâre.
15. (fig.) deprimare.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. acro-ostéolyse)
1. (med.) osteoliză în extremități.
2. (med.) distrugere a falangelor distale ale degetelor de la mâini sau de la picioare, cel mai adesea bilaterală.
3. (med.) imagine radiografică de transparență osoasă centrală sau marginală, cu limite șterse sau nete.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. aquastat)
1. termostat pentru limitarea temperaturii apei într-un cazan.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. adorer, lat. adorare)
1. a iubi foarte mult, fără limite.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. agranulocyte)
1. (biochimie) globulă albă care are puține granule citoplasmatice și o cantitate limitată de citoplasmă (spre deosebire de granulocit); leucocită negranulată.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. alvéolopalatal)
1. (despre consoane) articulat la limita alveolelor şi a palatului dur.