Dictionar

claritate

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (lat. claritas, fr. clarté)

1. însușirea a ceea ce este clar; limpezime, puritate.
2. calitate a sunetului sau a vocii de a răsuna distinct.
3. limpezime în gândire, în vorbire; expunere pe înțeles.
 

limpiditate

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. limpidité, lat. limpiditas)

1. limpezime, claritate.
 

torbid, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (it. torbido)

1. lipsit de limpezime, de transparență; tulbure, turbid.
2. (antonime) limpid, transparent.
 
 

tulburime

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (tulbure + -ime)

1. lipsă de limpezime a unui lichid; tulbureală.