Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. panégyrique)
1. discurs la vechii greci şi la romani în care se elogiau faptele de vitejie ale înaintaşilor sau se aduceau laude unui oraş, unei persoane însemnate.
3. tămâiere, laudă exagerată şi nemeritată, linguşitoare.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (v. linguși)
1. acțiunea de a (se) linguși și rezultatul ei; vorbă, atitudine lingușitoare; adulare, lingușeală, lingușitură.
Parte de vorbire: s.f. (învechit)
Origine: (linguși + -ie)
1. acțiunea de a (se) linguși și rezultatul ei; adulare, lingușeală, lingușitură.
2. gest, act, care vizează să câștige favoarea cuiva; vorbă, atitudine lingușitoare.