Parte de vorbire: adv.
Origine: (it. agiato)
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. /s’/agiter, lat. agitare)
2. a aţâţa, a instiga la revoltă.
4. refl. (fam.) a se frământa.
5. a se zbuciuma, a fi neliniştit.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (agita)
1. care se agită; (despre oameni) neastâmpărat, neliniştit.
3. (despre o epocă) frământat.
Parte de vorbire: s.
Origine: (it. andante)
1. adv. (muz.) lent, liniştit.
2. s. n. (parte dintr-o) sonată, simfonie, concert în acest tempo.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. angoissant)
1. care provoacă angoasă, îngrijorare profundă; neliniștitor.
Parte de vorbire: adj., s.m.f.
Origine: (fr. anxieux)
1. (cel) care suferă de anxietate, care simte anxietate.
2. (persoană) care își face griji (sau temeri) nemotivate; (om) neliniștit, îngrijorat.