Rezultate secundare (Liniștea.):
Parte de vorbire: vb.
Origine: (după fr. recueillier)
1. refl. a-şi veni în fire, a-şi recăpăta calmul, liniştea.
2. a medita profund, a se cufunda în meditaţie.
Parte de vorbire: s.m.
Origine: (fr. silentiaire, lat. silentiarus)
1. (ant.) sclav care, în casele romane și în curtea împăraților, avea sarcina de a menține ordinea și liniștea.
2. (în Bizanţ) demnitar care se îngrijea de ordonarea audiențelor imperiale.
Parte de vorbire: I. vb. tr., II. vb. refl.
Origine: (fr. tranquilliser)
1. a (se) linişti, a (se) calma.
2. I. a-i reda cuiva liniștea sufletească eliberându-l de griji, preocupări etc.
3. II. a deveni calm; a se elibera de neliniște, de îngrijorare.