Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. locomoteur)
1. adj. (despre muşchi, organe etc.) care serveşte pentru locomoţie.
2. s. n. locomotivă cu motor electric.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. barotaxie)
1. reacţie locomotorie a organismelor la modificările presiunii mediului.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bradybasie)
1. tulburare locomotorie prin mers încetinit.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. orthomorphie)
1. (med.) disciplină care studiază diformităţile aparatului locomotor.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. parapode)
1. apendice locomotor lateral al polichetelor.
Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. rheumatismus, germ. Rheumatismus)
1. afecţiune prin inflamarea organelor aparatului locomotor şi cardiovascular, prin dureri şi tulburări diverse influenţate de factorii climatici.
2. durere reumatică.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. siphonophores)
1. ordin de celenterate hidrozoare care au un organ locomotor bazat pe principiul sifonului1 (5).