Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. acrophobie, cf. grec. ἄκρον „vârf” + φόβος „frică”)
1. teamă patologică de înălțimi și locuri înalte; hipsofobie.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. adventif)
1. (științe juridice) care este obținut pe altă cale decât succesiunea directă.
2. (biol.) (despre specii) care pătrunde accidental într-o anumită biocenoză.
3. (bot.) dezvoltat întâmplător și pe locuri neobișnuite, adesea ca urmare a unor fenomene de regenerare.
4. (bot.) califică o parte a plantei care crește pe un organ neobișnuit, de exemplu rădăcini care apar pe tulpini sau rizomi.
5. (despre cratere) care are altă deschizătură decât craterul principal.
6. rădăcină ~ă = rădăcină care se dezvoltă pe diferite părți ale plantei.
7. mugure ~ = mugure care se dezvoltă din țesuturi.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. affiche)
1. înştiinţare publică, tipărită, care se fixează sau se distribuie în anumite locuri.
2. cap de ~ = primul nume de pe afişul care anunţă un spectacol; actor celebru.
3. gen de artă grafică cu funcţie mobilizatoare, de informare, de reclamă.
Parte de vorbire: adj., s.m.f.
Origine: (fr. agoraphobe)
1. (suferind) de agorafobie, având o fobie pentru spațiile deschise și locurile publice.
Parte de vorbire: s.f.pl.
Origine: (fr. aletophytes)
1. plante mezofile în locuri umblate de oameni sau animale.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. algide, lat. algidus)
2. (despre afecţiuni) care produce o puternică senzaţie de frig.
3. (despre plante) care creşte în locuri reci.