Dictionar

agorafob, -ă

Parte de vorbire:  adj., s.m.f.  
Etimologie: (fr. agoraphobe)

1. (suferind) de agorafobie, având o fobie pentru spațiile deschise și locurile publice.
2. (anton.) claustrofob.
 

amfiteatru

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. amphithéâtre, lat. amphiteatrum, gr. amphitheatron)

1. (la greci și la romani) edificiu de formă circulară sau elipsoidală, (neacoperit), dintr-o arenă înconjurată de trepte și tribune, în timpul jocurilor publice.
2. sală de curs, conferințe cu locurile în plan înclinat sau în trepte.
3. configurație a unor terenuri dispuse în etaje circulare.
 

comă 2

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (germ. Komma, fr., it. comma)

1. (muz.) interval greu perceptibil, între două note enarmonice.
2. semn care indică (în muzica instrumentală) frazele și (în muzica vocală) locurile unde se respiră.
 

complet, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. complet, lat. completus)

1. adj. întreg, desăvârșit, deplin.
2. opere ~e = ediție care cuprinde toate operele unui scriitor.
3. (despre un vehicul) care are toate locurile ocupate; plin.
4. adv. în întregime, cu desăvârșire.
5. s. n. ~ de judecată = colectiv din judecători și asesori care pot judeca și pronunța legal o sentință.
6. lot de unelte, aparate, piese de schimb și accesorii, într-un ambalaj anume, pentru a asigura funcționarea unui sistem.
7. compleu.
 

domina

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. dominer, lat. dominari)

1. tr. a ține sub influența sa; a stăpâni în mod absolut.
2. (fig.) a fi mai ridicat decât locurile înconjurătoare, a întrece.
3. refl. a se stăpâni, a se reține.
4. intr. a se impune, a predomina.
 

durilon

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. durillon)

1. întăritură care se formează la mâini sau la picioare în locurile de frecare; clavus, (pop.) bătătură.
2. nod foarte dur în mijlocul unei mase de marmură.