algebrologică
Parte de vorbire: s.
Etimologie: (algebră + logică)
Etimologie: (algebră + logică)
1. încercare de a înlocui operaţiile logice cu semne şi calcule.
formă ecologică
Parte de vorbire: Traducere
Etimologie:
Etimologie:
1. LAT forma oecologica
2. FR race écologique
3. EN adapted race
4. DE ökologische Rasse
5. RU эколоrическaя рaсa
6. HU ökológiai alak, ökológiai forma
logicamente
Parte de vorbire: adv.
Etimologie: (fr. logiquement, it. logicamente)
Etimologie: (fr. logiquement, it. logicamente)
1. în mod logic; într-o manieră logică; conform regulilor logicii; (înv.) logicește.
micofloră; floră micologică
Parte de vorbire: Traducere
Etimologie:
Etimologie:
1. LAT mycoflora
2. FR mycoflore; flore mycologique; flore fongique
3. EN mycoflora; fungous flora; fungal flora
4. DE Mykoflora; Pilzflora
5. RU микофлорa
6. HU gombaflóra
abandonic, -ă
Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Etimologie: (fr. abandonnique)
Etimologie: (fr. abandonnique)
1. I. (psihanaliză) se spune despre un subiect (în special un copil) care trăiește cu frica de a fi abandonat, fără să existe neapărat motive obiective care să justifice această frică.
2. II. (psihanaliză) persoană, de obicei un copil, care trăiește cu teama patologică de a fi abandonat.
absurd, -ă
Parte de vorbire: adj., s.
Etimologie: (fr. absurde, lat. absurdus)
Etimologie: (fr. absurde, lat. absurdus)
1. adj. care contrazice gândirea logică, legile naturii, bunul-simţ.
2. s. n. ceea ce este absurd; absurditate; nonsens.
3. prin ~ = admiţând un raţionament fals.
4. (fil.) termen care desemnează ruptura totală dintre om şi mediul său sociocultural, sentimentul generat de trăirea acestei rupturi.
acantoză
Parte de vorbire: s.f.
Etimologie: (fr. acanthose, cf. gr. akantha „spin”)
Etimologie: (fr. acanthose, cf. gr. akantha „spin”)
1. (med.) boală de piele prin îngroşarea epidermei.
2. (dermat.) îngroșare patologică a stratului malpighian.
acarioză
Parte de vorbire: s.f.
Etimologie: (fr. acariose)
Etimologie: (fr. acariose)
1. dermatoză la oameni şi la animale (albine) provocată de acarieni.
2. (bot.) umflare patologică a mugurilor cauzată de înţepăturile unor acarieni.
acarofobie
Parte de vorbire: s.f.
Etimologie: (fr. acarophobie)
Etimologie: (fr. acarophobie)
1. teamă patologică de molii, de căpuşe.
acerofobie
Parte de vorbire: s.f.
Etimologie: (engl. acerophobia)
Etimologie: (engl. acerophobia)
1. I. teamă patologică de a părea dur, ironic, de a supăra.
2. II. frica irațională de acru sau de lucruri acre.