Dictionar

longitudinal, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. longitudinal)

1. adj. de-a lungul, așezat în direcția lungimii.
2. s. f. pl. nervuri metalice care formează structura longitudinală a navelor.
 

striat longitudinal

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT longitudinaliter striatus
2. FR rayé longitudinalement
3. EN vittate
4. DE längsstreifig
5. RU с продольными полоскaми
6. HU hosszant csíkolt
 

aortotomie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. aortotomie)

1. incizie longitudinală a peretelui ventral al aortei.
 

aprova

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (după it. appruare)

1. intr., refl. (despre nave) a se înclina longitudinal, către proră, datorită încărcăturii neuniforme.
 

apupa

Parte de vorbire:  vb. intr., refl.  
Etimologie: (fr. appouper)

1. (despre nave) a se înclina longitudinal către pupă, datorită unei încărcături neuniforme.
 

calosomă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (lat. calosoma)

1. insectă coleopteră carnivoră de culoare verzuie sau negricioasă, cu șanțuri longitudinale pe elitre, cu aripi membranoase scurte, nedezvoltate.
 

canelură

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. cannelure)

1. șant îngust care brăzdează longitudinal o coloană, un pilastru etc.; (p. ext.) jgheab similar tras pe suprafața vaselor.
2. (tehn.) șant puțin adânc, săpat în lungul unei piese; renură, nut.
3. dungă longitudinală pe trunchiul unor arbori.
 

carlingă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. carlingue)

1. parte a fuzelajului în care stă pilotul și unde se găsesc comenzile de zbor.
2. piesă de legătură longitudinală, care unește diferite părți ale unei nave.