OK
X
baricadă
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. barricade)
1.
întăritură
din
diferite
materiale
sau
lucruri,
cu
scopul
de
a
feri
pe
cei
atacați
de
loviturile
atacatorilor.
2.
(fig.)
piedică,
obstacol.
centură
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. ceinture)
1.
curea
lată
purtată
peste
îmbrăcăminte.
2.
~
de
salvare
=
dispozitiv
din
corpuri
plutitoare
care
se
fixează
în
jurul
taliei,
servind
la
menținerea
unui
naufragiat
la
suprafața
apei.
3.
parte
a
scheletului
care
leagă
membrele
de
trunchi
(omoplatul
și
clavicula,
bazinul).
4.
(sport)
a)
linie
imaginară
la
nivelul
ombilicului
sub
care
nu
sunt
permise
loviturile
la
box;
b)
procedeu
tehnic
de
prindere
a
mijlocului
adversarului
cu
mâinile,
la
lupte.
5.
cingătoare.
6.
~
de
castitate
=
bandaj
închis
cu
lacăt,
în
trecut,
pentru
protejarea
castității
femeilor;
~
de
siguranță
=
dispozitiv
care
împiedică
pe
pasagerii
unui
avion
sau
automobil
de
a
fi
proiectați
înainte,
în
caz
de
accident.
7.
fiecare
din
gradele
de
calificare
a
celor
care
practică
arte
marțiale.
8.
ceea
ce
înconjură
un
lucru,
un
loc
etc.
9.
~
de
fortificații
=
zonă
fortificată
aflată
la
o
distanță
potrivită
pentru
a
fi
ferită
de
focul
armelor
grele
ale
unui
eventual
dușman;
linie
de
~
=
cale
ferată,
șosea
care
înconjură
un
oraș.
10.
ansamblu
de
plantații
în
jurul
unui
oraș
sau
de
separare
a
unor
zone
ale
acestuia.
11.
fâșie
continuă
de
table
de
oțel
care
formează
bordajul
unei
nave.
12.
grindă
orizontală
din
beton
armat,
rezemată
pe
zidurile
exterioare
ale
unei
construcții,
pentru
a
le
lega
între
ele.
13.
cadru
de
formă
circulară.
14.
~i
de
radiații
=
fiecare
dintre
cele
două
zone
de
radiație
corpusculară
ionizată,
de
grosime
variabilă,
care
înconjură
Pământul.
greco-roman, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. gréco-roman)
1.
referitor
la
civilizația
grecilor
și
romanilor.
2.
lupte
~e
=
varietate
de
lupte
care
nu
admit
prinderea,
decât
de
sub
centură,
și
exclud
loviturile
la
judo
sau
catch.
încadra
Parte de vorbire:
vb.
Etimologie: (fr. /s’/encadrer)
1.
tr.
a
pune,
a
așeza
într-un
cadru,
într-o
ramă.
2.
a
înconjura;
a
împresura.
3.
a
regla
tirul
de
artilerie
aducând
loviturile
din
ce
în
ce
mai
aproape
de
obiectiv.
4.
(fig.)
a
cuprinde
într-un
text
de
lege
o
infracțiune
etc.;
a
insera.
5.
a
numi,
a
primi
pe
cineva
într-o
funcție,
într-o
asociație
etc.
cu
toate
drepturile
și
obligațiile
care
îi
revin;
a
integra;
(spec.)
a
prevedea
o
unitate
militară
cu
cadrele
de
ofițeri
și
subofițeri
necesare;
a
înrola.
6.
refl.
a
se
integra,
a
urma
linia
unei
mișcări,
a
unui
ritm
de
muncă
etc.
niblick
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (engl. niblick)
1.
crosă
la
jocul
de
golf,
terminată
printr-o
spatulă
de
fier,
pentru
loviturile
ce
trebuie
să
salte
mingea
peste
obstacole.
parados 2
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. parados)
1.
parapet
de
pământ
în
spatele
unei
tranșe,
unui
șanț,
care
apără
de
loviturile
venite
din
spate.