lucrare
Parte de vorbire: s.f.
Etimologie: (vb. lucra)
Etimologie: (vb. lucra)
1. acțiunea de a lucra și rezultatul ei; muncă, activitate.
2. expr. a pune în ~ = a începe executarea (a ceva), a pune în practică.
3. (înv.) muncă, activitate, efort pentru a realiza ceva.
4. (concr.) lucru realizat printr-o muncă fizică sau intelectuală.
5. studiu scris asupra unui anumit subiect; scriere, operă artistică sau științifică.
6. spec. operație sau ansamblu de operații efectuate cu ajutorul mașinilor, utilajelor etc., precum și materialele și manopera respectivă, în vederea realizării, reparării, transformării etc.; sistem tehnic realizat printr-o astfel de operație.
7. ~a solului = ansamblul lucrărilor de arat, grăpat etc. executate în vederea creării unor condiții optime de încolțire și de creștere a plantelor.
8. ~a pământului = agricultură.
9. înfăptuire, realizare.
10. fig. (rar) lucrătură.