Dictionar

acuplaj

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. accouplage)

1. acțiunea de cuplare, de a face două mecanisme, două motoare să lucreze împreună; acuplare, cuplaj.
2. organ de mașină servind la stabilirea unei legături elastice sau la înmagazinarea unei energii mecanice.
 

heterofite

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. hétérophytes)

1. plante antotrofe capabile să-și prelucreze atât substanțele nutritive luate din substrat cât și pe cele de natură organică.
 

lunaut

Parte de vorbire:  s.m.  
Etimologie: (fr. lunaute, engl. lunanaut)

1. astronaut care călătorește pe Lună; selenaut.
2. cineva instruit să trăiască și să lucreze pe o lună; un explorator al unei luni.
 

reeduca

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. rééduquer)

1. a reface educația (greșită) a cuiva.
2. (med.) a deprinde un infirm să lucreze numai cu partea corpului rămasă sănătoasă; a deprinde un organ să lucreze din nou.
 

hidrostat

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (cf. fr. hydrostat)

1. cameră care permite mai multor lucrători să lucreze împreună sub apă.