Rezultate secundare (Lucrurilor);):
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. réalité, lat. realitas, germ. Realität)
1. (fil.) existenţa efectivă, obiectivă; posibilitate înfăptuită.
2. (fil.) ceea ce există independent de subiect, care nu este produsul gândirii.
3. aspect fizic (al lucrurilor); materialitate.
4. ceea ce există efectiv, obiectiv; fapt, lucru real.
5. manifestare concretă, conținut (al unui proces, al unui eveniment).
6. caracter stabilit sau întemeiat al ceea ce constituie o acuzație, o ipoteză.
7. caracter non-fictiv al unui personaj, al unei povești; autenticitate.
8. asemănare exactă cu modelul; realism.
9. mediul concret și material al omului.
10. suma evenimentelor sociale care constituie situația în care se află o persoană; existență, viață.
11. (prin ext.) ceea ce este considerat ca adevărat.
12. (loc. adv.) în ~ = de fapt, efectiv, în adevăr.