Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. élucubration, lat. elucubratio)
1. lucrare compusă cu multă osteneală şi răbdare, lucrând ziua şi noaptea; elaborare cu multă trudă a unei opere; elucubrat, elucubrare.
2. expunere haotică; divagație.
3. (ironic) spunere a unor enormități; elucubrat, elucubrare.
4. (depr.) combinaţie, lucrare haotică şi greoaie, cu idei încâlcite, absurde; aberaţie.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. fictionnalisme)
1. concepţie idealistă care afirmă că la baza cunoaşterii stau doar simple simboluri, cărora nu li se pot găsi realităţi corespunzătoare în lumea materială, gândirea noastră lucrând numai cu ficţiuni.
Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (începe + -ător)
2. II. persoană care se inițiază lucrând într-un domeniu de activitate oarecare; novice.
3. (rar) persoană care inițiază ceva; inițiator.