Parte de vorbire: s.f.
Origine: (din anti- + lume, cf. engl. antiworld)
1. (fizică) lume sau univers ipotetic compus din antimaterie.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr., lat. lumen)
1. s. m. unitate de măsură a fluxului luminos, egală cu fluxul emis de o sursă punctiformă şi izotropă cu intensitatea de o candelă într-un unghi solid de 1 steradian.
2. s. n. deschidere a unui organ anatomic cavitar sau a unor fibre de plante.
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. lumenmètre)
1. instrument pentru determinarea fluxului luminos.
Parte de vorbire: s.f. pl.
Origine: (fr. achyrophytes)
1. (bot.) plante cu flori glumacee (având sau constând din glume).
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. acidimétrie)
1. capitol din analiza volumetrică având ca obiect determinarea concentraţiei soluţiilor acide.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. acosmisme)
1. teorie potrivit căreia lumea fizică nu ar exista ca realitate independentă de Dumnezeu.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. africanité)
1. caracter specific culturii africane.
2. caracter african al unei culturi, limbi etc.
3. grup de valori comune locuitorilor din Africa.
4. lumea, civilizaţia africană.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. anticipation, lat. anticipatio)
1. acțiunea de a anticipa; anticipare.
2. acțiunea de a face sau de a proiecta ceva înainte de o anumită dată (fixată).
3. prognoza unei fapte, acțiuni etc. din viitor, pe baza datelor furnizate de prezent.
4. cu ~ = înainte de termenul stabilit.
5. literatură de ~ = literatură a cărei acțiune se petrece în lumea viitorului.
6. (muz.) sunet care apare înaintea acordului căruia îi aparține.
7. (var.) (înv.) anticipațiune.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. auditif)
1. referitor la auz, la simțul auzului.
2. tip ~ = persoană care percepe lumea exterioară mai ales prin sunete.