Dictionar

Rezultate secundare (Lumii;):

Agnosticism

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. agnosticisme)

1. concepţie gnoseologică care neagă posibilitatea cunoaşterii obiective a lumii, a esenţei fenomenelor.


Antiraţionalist, -ă

Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (fr. antirationaliste)

1. I. se spune despre o persoană care se opune raţionalismului.

2. care se opune cunoașterii raționale și care apelează la procesele intuitive de înțelegere a lumii concrete.

3. II. adept al antiraţionalismului.

4. cel care se opune doctrinelor raționaliste.

5. (antonim) raționalist.


Apocalips

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. apocalypse, gr. apokalypsis)

1. viziune mistică înspăimântătoare a sfârşitului lumii în religia creştină.

2. scriere care înfăţişează alegoric sfârşitul lumii.


Apocaliptic

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. apocalyptique)

1. care evocă sfârşitul lumii, catastrofic; teribil.


Axă

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. axe, germ. Achse)

1. dreaptă care se consideră a fi orientată într-un anumit sens.

2. (tehn.) linie dreaptă care ocupă o anumită poziţie într-un sistem tehnic.

3. ~ de rotaţie = dreaptă imaginară în jurul căreia se execută mişcarea de rotaţie a unui corp; ~ optică = linie care trece prin centrul corneei şi prin centrul optic al ochiului; ~ de simetrie = linie a unui corp sau a unei suprafeţe faţă de care acestea prezintă anumite proprietăţi de simetrie.

4. (astr.) ~ a lumii = prelungire a dreptei care uneşte polii Pământului până la intersecţia cu sfera cerească.

5. grup constituit în timpul celui de-al doilea război mondial de Germania, Italia şi aliaţii lor.


Carvaka

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (sanscr. carvaka)

1. şcoală materialistă şi ateistă indiană care afirmă la temelia lumii se află patru principii: aerul, focul, apa şi pământul şi respinge temeiurile religiei vedice şi brahmanice, propovăduind idealul etic al desfătării raţionale.