Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. antagonique)
1. care se află în contradicție; antagonist.
2. care acţionează în sens invers.
3. (legat de luptă) în conflict (cu).
4. care este în opoziţie, care se află în relație de opoziție.
5. (sintagmă) contradicție ~ = componentă a procesului de dezvoltare care constă în distrugerea elementului vechi în favoarea celui nou.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. cimer)
1. figură care împodobea coiful de turnir (şi de luptă) al cavalerilor medievali.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. insidieux, lat. insidiosus)
1. perfid, viclean, înşelător; care întinde, ascunde o cursă.
2. (despre gaze de luptă) care îşi manifestă acţiunea asupra organismului mai târziu.
3. (despre boli) care apare pe nesimţite, fără simptome vizibile.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (lat. infrangere)
1. a învinge, a birui (în luptă).
2. a-şi stăpâni o stare de spirit.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. ossuaire, lat. ossuarium)
1. monument funerar în care se păstrează osemintele celor decedaţi.
2. loc special amenajat pentru oseminte (rezultate din deshumările de pe câmpurile de luptă).