brec 2

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (amer. break)

1. comandă dată luptătorilor la box sau la catch să se despartă, să înceteze lupta corp la corp.
2. (tenis) ghem câștigat de un jucător pe serviciul adversarului.
3. (jaz) improvizație melodică sau ritmică la finele unei fraze, când se întrerupe acompaniamentul ritmic și cântă numai solistul.
4. dans acrobatic bazat pe mișcări sacadate, având puncte comune cu gimnastica acrobatică și cu pantomina.

detașament

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. détachement)

1. grup de militari, de luptători înarmați căruia i se încredințează o anumită misiune.
2. unitate; echipă, grup.
3. grupare temporară formată dintr-un număr variabil de nave.

gardă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. garde)

1. pază; veghe; persoană sau grup de persoane care păzește pe cineva sau ceva.
2. ~ de onoare = pază instituită în semn de respect cu ocazia anumitor solemnități.
3. (sport) poziția corpului și a brațelor luată de boxeri și luptători în vederea atacului sau a apărării.
4. a se pune în ~ = a lua poziție de apărare; (fig.) a-și lua măsurile necesare pentru a nu fi surprins.
5. medic (sau soră) de ~ = medic (sau soră) de serviciu într-un spital, care asigură serviciul în afara orelor de program.
6. parte a sabiei, între mâner și lamă, care protejează pumnul contra loviturilor.

linie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (lat. linea, germ. Linie, fr. ligne)

1. figură continuă cu o singură dimensiune, descrisă de un punct prin deplasare sau obținută prin intersecția a două suprafețe.
2. trăsătură imaginară care arată o direcție dată, o limită etc.
3. descendență, filiație.
4. sistem de fortificații.
5. șirul luptătorilor într-o bătălie; direcția generală a pozițiilor trupelor.
6. cele două șine paralele pe care merge trenul; totalitatea instalațiilor unei căi ferate.
7. legătură aeriană sau maritimă între două puncte.
8. legătură de telecomunicații între două puncte.
9. (pl.) trăsăturile caracteristice ale unui obiect, ale feței cuiva; contur, profil.
10. ținută.
11. (fig.) orientare; direcție.
12. (poligr.) rând într-o pagină.
13. placă subțire de metal cu care se imprimă liniile sau se distanțează rândurile.
14. riglă.
15. (mar.) ecuator.
16. gamă de produse (cosmetice).

maquis

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. maquis)

1. vegetație de tufișuri și arbuști spinoși din unele regiuni mediteraneene.
2. formații de luptători pentru libertate, de partizani (din Franța, Spania și Italia).

muletă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr., sp. muleta)

1. bucată de stofă roșie de care se servesc luptătorii cu taurii pentru a ațâța animalul.