Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. épi)
1. dig de piatră sau de nuiele, construit de la malul unei ape curgătoare către larg, pentru a micşora lăţimea acesteia sau a facilita depunerile aluvionare.
Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. fascis)
1. mănunchi de nuiele legat cu o curea în jurul unei securi, simbol al puterii, purtat în Roma antică de lictorii care însoţeau pe dictatori, consuli etc.
2. faşină.
3. (herald.) figură orizontală având lăţimea ceva mai puţin de 1/3 din lăţimea scutului.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. oblong, lat. oblongus)
1. care are lungimea mai mare decât lățimea; lunguieţ, alungit.
Parte de vorbire: adj., s.
Origine: (fr. panoramique)
1. adj. referitor la panoramă, care redă o panoramă.
2. cinematograf ~ = cinematograf bazat pe un procedeu constând în a face să pivoteze aparatul de filmat pe un ax orizontal sau vertical în timpul luării vederilor; ecran ~ = ecran semicircular, cu lățimea mult mai mare față de înălțime.
3. s. n. cadru larg în film sau televiziune.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. pennatifide)
1. (despre frunze penate) cu diviziuni care ating jumătate din lăţimea limbului.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. rouf, engl. roof)
1. suprastructură care ocupă o parte din lăţimea unei nave şi unde sunt amenajate încăperi pentru echipaj şi pentru navigaţie.
2. punte care ocupă parţial lăţimea navei.