Dictionar

majoritate

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. majorité, lat. maioritas, germ. Majorität)

1. partea sau numărul cel mai mare dintr-o colectivitate.
2. superioritate numerică cerută (de lege) sau obținută în alegeri.
3. ~ absolută (sau simplă) = număr de voturi egal cu minimum jumătate plus unu din total; ~ relativă = număr de voturi care întrece orice alt număr de voturi obținute de fiecare dintre ceilalți candidați.
 

actinopterigieni

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. actinoptérygiens)

1. pl. subclasă de pești fosili, osoși, majoritatea peștilor actuali.
 

antipopular, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (anti- + popular)

1. care este îndreptat împotriva poporului.
2. care este respins de majoritatea oamenilor, cu referire la acțiuni, idei, etc.
 

colubride

Parte de vorbire:  s.f. pl.  
Etimologie: (fr. colubridés)

1. (zool.) familie de reptile ofidiene reprezentând aproximativ jumătate din speciile de șerpi (majoritatea neveninoși) existente.
 

consensual, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. consensuel)

1. bazat pe consens, care a fost acceptat de marea majoritate; care se face cu asentimentul tuturor părților.
2. (drept) care se formează prin acordul părților.
3. (jur.) contract ~ = contract care se încheie prin simplul acord al părților.
4. uniune ~ă = conviețuire a unui cuplu fără îndeplinirea formelor legale de căsătorie; concubinaj.
5. (antonim) conflictual.
 

cvasiunanimitate

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (cvasi- + unanimitate, cf. it. cvasi unanimità)

1. ceea ce constituie aproape unanimitatea; ceea ce constituie enorma majoritate; aproape totalitate.
 

discorie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (cf. gr. kore „pupilă”, fr. dyscorie)

1. (med.) anomalie a formei pupilei ochiului (prea mică, prea mare, ovală, verticală etc.) care, în marea majoritate a cazurilor, nu afectează calitatea vederii și acomodării.