Rezultate principale (Mandolină.):
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. mandoline, it. mandolina)
1. instrument muzical din familia lăutei, cu cutia de rezonanţă foarte boltită şi corzi duble de metal, puse în vibraţie cu un plectru.
Rezultate secundare (Mandolină.):
Parte de vorbire: s.
Origine: (it. mandolinata)
1. serenadă executată cu acompaniament de mandolină.
Parte de vorbire: s.
Origine: (it. mandolinata)
1. serenadă executată cu acompaniament de mandolină.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. mandoliniste, it. mandolinista)
1. cântăreţ la mandolină.